Este putin sau deloc evidentiat faptul ca sistemele in general si componentele, in special, sunt proiectate pentru o anumita durata de viata in conditii bine determinate ( conditii ideale ). De multe ori in calculul acestor componente nu poate ( sau mai rar ) fi folosit un spectru de incarcari.
In proiectarea unui sistem este important sa se cunoasca durata de viata proiectata pentru fiecare componenta in parte si , de preferat, factorii de aplicatie, de incarcare etc. Pe baza acestor informatii echipa de proiectare poate emite recomandarile privind intretinerea sistemelor si a elementelor componente ale acestor sisteme.
In cadrul sistemelor hidraulice, chiar si atunci cand sunt respectate indicatiile privind mentenanta se ajunge la un moment dat intr-un punct in care pompa hidraulica trebuie schimbata datorita faptului ca aceasta a ajuns la sfarsitul duratei de viata. Desi nu se constata diferente de performanta dupa atingerea duratei de viata prognozate se supune riscului intregul sistem deoarece o pompa care cedeaza poate trimite in sistem reziduuri care vor afecta celelate componente precum si fluidul hidraulic.
In cazul in care o pompa hidraulica cedeaza, aceasta, va produce „un dezastru” in sistemul hidraulic generand o cantitate insemnata de particule metalice ce se vor deplasa in sistem producand pagube insemnate pana in momentul in care vor fi retinute de elementele de filtrare. In cazuri extreme se poate ajunge pana la colmatarea sistemelor de filtrare si fluidul murdar va afecta toate componentele sistemului.
Orice componenta care va ceda in cadrul sistemului va produce pagube care vor fi mult mai costisitoare decat componenta in sine. Datorita acestor aspecte este de preferat sa se cunoasca durata de viata prognozata a componentelor din sistem si intervalele de service iar prin respectarea recomandarilor proiectantilor sistemelor, acestea pot fi mentinute in uz pentru durate indelungate cu costuri de operare reduse.
