Sisteme hidraulice mobile camsa
Agregate hidraulice camsa
Sisteme hidraulice industriale camsa
get_sidebar();

Noutati

Depanare pompe hidraulice

Pompa intr-un sistem hidraulic este componenta supusa celui ma mare grad de uzura si componenta cea mai predispusa la probleme. Problemele pompelor hidraulice se manifesta prin nivel ridicat de zgomot, crestere a temperaturii fluidului hidraulic, mișcare neregulata a cilindrilor, imposibilitatea de a dezvolta presiunea de lucru sau cedarea intregului sistem.

Una din următoarele probleme poate fi cauza ( daca intr-adevar este o problema a pompei hidraulice):

Cavitatia pompei

Cavitatia este inabilitatea pompei de a se alimenta cu ulei hidraulic.

Cand o pompa intra in cavitatie nivelul de zgomot creste rapid, este foarte calda mai ales in zona arborelui. Alte simptome sunt: miscarea neregulata a cilindrilor, dificultate in dezvoltarea presiunii de lucru, fluid hidraulic cu aspect laptos.

Daca se suspecteaza cavitatia trebuie verificate urmatoarele elemente:

a. Verificarea filtrului de absorbtie ( daca exista).

Trebuie curatat chiar daca nu pare murdar doarece murdaria se poate acumula in interiorul tresei metalice. In cazul in care exista depuneri pe suprafetele interne ale pompei sau supapelor hidraulice sistemul lucreaza la o temperatura prea mare si este nevoie de instalarea unui radiator de racire a uleiului hidraulic.

b. Verificarea conductei de absorbție sa nu fie blocata sau strangulata.

c. Verificarea aeresitorului rezervorului hidraulic. In cazul in care acesta este blocat de impurități. In sistemele in care perna de aer din rezervor este minima poate aparea fenomenul de cavitatie al pompei daca aeresitorul rezervorului nu reușește sa compenseze debitul pompei.

d. Verificarea vascozitatii uleiului in raport cu specificatiile pompei.

Anumite pompe nu pot aspira corect uleiurile ci vâscozitate ridicata si lucreaza intr-un regim de cavitatie partiala. Pornirea pompei pe vreme rece poate produce daune pompei hidraulice datorita modificarii vascozitatii uleiului. Rularea pompei in coditii de cavitatie pentru un timp indelungat pana la aducerea uleiului la temperatura de lucru o poate distruge.

e. Varificarea dimensiunii filtrului de absorbtie. Trebuie verificat ca acesta sa nu fi fost inlocuit pe parcur su unl de dimensiuni mai reduse.

f. Calitatea uleiului hidraulic. Uleiurile hirdaulice de calitate inferioara po produce depuneri pe componentele sistemului.

g. Verificare vitezei de operare a pompei hidraulice in raport cu specificatiile productorului.

h. Verificarea dimensionarii pompei hidraulice. In cazul in care acesta a fost inlocuita cu una cu debit mai mare este posibil ca debitul livrat de filtrului de aspiratie sa fie sub necesarul noii pompe.  

Prezenta aerului in sistemul hidraulic

In cazul sistemelor noi sau in urma interventiilor in sistemele hidraulice poate exista aer „prins” in conducte, componente. Acesta va fi circulat de sistem si eliberat la nivelul rezervorului si pentru acesta sistemul trebuie sa ruleze fara presiune sau la presiune foarte joasa pentru 15 – 30 minute. Pe de alta parte aerul care intre in sistem in timpul functionarii acestuia va face uleiul hidraulic sa aiba un aspect laptos imediat ce sistemul este pus in functiune si acest aspect va disparea la aproximativ 1 ora dupa ce sistemul este oprit.

Trebuie verificate urmatoarele conditii:

a. Asigurati-va ca nivelul uleiului din rezervor este peste nivelul racordului de aspiratie a pompei sau filtrului de absorbție.

Verificati ca nivelul uleiului, atunci cand toti cilindrii sunt extinsi, sa fie peste marcajul „Minim” de pe indicatorul de nivel al rezervorului hidraulic.

b. Aerul poate fi aspirat la nivelul semeringului de etansare al arborelui pompei.

Pompe cu roti dintate si cele cu vane care aspira ulei dintr-un rezervor pozitionat sub nivelul lor vor prezenta vacuum in spatele semeringului de etansare al arborelui.

Cand semeringul se uzeaza, aerul poate patrunde in sistem.

c. Verificarea furtunelor, conductelor, fitingurilor de pe circuitul de aspiratie al pompei.

d. Aerul poate fi aspirat in sistem si la nivelul garniturii de etansare a clindrilor hidraulici.

La cilindrii montati veritcal cu tija in partea superioara, atunci cand aceasta coboara sub actiunea fortei externe poate apărea vacuum in spatele pistonului ceea ce poate atrage aer din exterior deoarece garniturile de etanșare ale cilindrilor si facute sa impiedice uleiul sa iasa din sistem nu sa impiedice aerul sa intre in sistem.

e. Verificati pozitionarea conductei de retur in rezervor. Acesata trebuie sa se afle sub nivelul uleiului din rezervor.

Un alt aspect important este diametrul conductei de retur care, pentru rezervoarele noi, este bine sa fie cat mai  mare pentru a reduce viteza cu care uleiul intra in rezervor reducând, astfel , turbulentele.  

Racirea sistemelor hidraulice

Încălzirea fluidului hidraulic apare ca urmare a eficientei reduse a componentelor hidraulice. Fata de modelele teoretice toate componentele dint-un sistem hidraulic funcționează cu pierderi de energie. Parte din acesta energie se transforma in căldură, aceasta fiind luat in calcul in etapa de proiectare a unui astfel de circuit.

In cazul in care energia transformata in căldură este mai mare decât pierderea de energie către atmosfera apare supraincălzirea fluidului hidraulic.

Cat de cald este prea cald ?

In general când temperatura uleiului hidraulic creste peste 82 ºC încep sa apară daune asupra celor mai multe tipuri de garnituri de etanșare și se accelerează procesul de degradare al uleiului hidraulic.

Creșterea temperaturii peste 82 ºC nu are efect doar asupra uleiului hidraulic ci are impact și asupra vâscozității uleiului hidraulic și poate duce la scăderea acesteia sub nivelul optim pentru anumite componente hidraulice din sistem.

Pentru a putea obține o stabilizare a temperaturii uleiului hidraulic intr-un domeniu de operare normal este nevoie ca pierderea de energie din sistem sub forma de căldură sa fie mai mica decât capacitatea sistemului de a disipa căldură.

(Ex. Luând in considerare un sistem hidraulic care are o alimentare cu putere de 100 kW si având o eficienta de 80% trebuie sa fie capabil sa disipeze 20 kW din acesta putere. Dacă sistemul este dotat cu u sistem de răcire cu capacitatea de 25 kW temperatura uleiului se menține stabila pana in punctul in care pierderea de energie prin căldură a sistemului creste peste 25 kW sau capacitatea de răcire a sistemului scade sub 20 kW.)

Astfel exista doua metode pentru a rezolva problema supraincalzirii: reducerea pierderilor de energie prin caldura și creșterea capacității de disipare a căldurii.

Pierderea de caldura intr-un sistem se realizeaza la nivelul majoritatii componentelor dar acesta este redusa. Dintre aceste componente cele mai importante sunt rezervorul de ulei si schimbătorul de caldura ( radiator racire ulei hidraulic).

Tabelul următor ajuta la estimarea schimbului de caldura (puterea disipata in kW) dintre rezervorul de ulei și mediu luând in calcul temperatura uleiului, temperatura aerului din mediul ambiant si suprafața rezervorului ce vine in contact cu aerul.

Diferenta de temperatura dintre ulei si aer
Suprafata [m2] 5 ºC 10 ºC 15 ºC 20 ºC 25 ºC 30 ºC 35 ºC 40 ºC 45 ºC 50 ºC 55 ºC 60 ºC
1 0,08 0,16 0,24 0,32 0,40 0,48 0,56 0,64 0,72 0,80 0,88 0,96
2 0,16 0,32 0,48 0,64 0,80 0,96 1,12 1,28 1,44 1,60 1,76 1,92
3 0,24 0,48 0,72 0,96 1,20 1,44 1,68 1,92 2,16 2,40 2,64 2,88
4 0,32 0,64 0,96 1,28 1,60 1,92 2,24 2,56 2,88 3,20 3,52 3,84
5 0,40 0,80 1,20 1,60 2,00 2,40 2,80 3,20 3,60 4,00 4,40 4,80
6 0,48 0,96 1,44 1,92 2,40 2,88 3,36 3,84 4,32 4,80 5,28 5,76
7 0,56 1,12 1,68 2,24 2,80 3,36 3,92 4,48 5,04 5,60 6,16 6,72
8 0,64 1,28 1,92 2,56 3,20 3,84 4,48 5,12 5,76 6,40 7,04 7,68
9 0,72 1,44 2,16 2,88 3,60 4,32 5,04 5,76 6,48 7,20 7,92 8,64
10 0,80 1,60 2,40 3,20 4,00 4,80 5,60 6,40 7,20 8,00 8,80 9,60
11 0,88 1,76 2,64 3,52 4,40 5,28 6,16 7,04 7,92 8,80 9,68 10,56
12 0,96 1,92 2,88 3,84 4,80 5,76 6,72 7,68 8,64 9,60 10,56 11,52
13 1,04 2,08 3,12 4,16 5,20 6,24 7,28 8,32 9,36 10,40 11,44 12,48
14 1,12 2,24 3,36 4,48 5,60 6,72 7,84 8,96 10,08 11,20 12,32 13,44
15 1,20 2,40 3,60 4,80 6,00 7,20 8,40 9,60 10,80 12,00 13,20 14,40
16 1,28 2,56 3,84 5,12 6,40 7,68 8,96 10,24 11,52 12,80 14,08 15,36
17 1,36 2,72 4,08 5,44 6,80 8,16 9,52 10,88 12,24 13,60 14,96 16,32
18 1,44 2,88 4,32 5,76 7,20 8,64 10,08 11,52 12,96 14,40 15,84 17,28

Datele din tabel sunt orientative si depind de o serie de alte variabile cum ar fi debitul de ulei, circulatia aerului in jurul rezervorului, grosimea peretilor rezervorului, vascozitatea uleiului si altele.

Tabelul poate fi folosit pentru estima capacitatea de racire aditionala necesara pentru stabilizarea temperaturii uleiului.

Antrenarea pompelor hidraulice cu roti dintate prin transmisii cu curele

Pompele hidraulice cu roti dintate folosesc lagare de alunecare pentru sutinerea arborilor doarece sunt mai ieftine, sunt usor de realizat, suporta viteze relativ mari,prezinta scurgeri relativ reduse.Lagar pompa cu roti dintate
Marele dezavantaj al lagerelor de alunecare din interiorul pompelor hidraulice este acela ca nu suporta sarcini radiale sau axiale provenite din incarcari externe.

Pentru a contracara acest aspect unii producatori au supradimensionat flansa frontala si au integrat in ea un rulment pentru a prelua sarcini externe.
Marea majoritate a pompelor hidraulice cu roti dintate fie ca au corp din aluminiu sau fonta nu prezinta cest rulment in flansa frontala, iar producatorii respectivi declara in documentatiile tehnice ale pompelor ca arborii acestor pompe nu pot prelua sarcini axiale sau radiale.

Avand in vedere aria de raspandire a acestor tipuri de pompe si faptul ca transmisiile prin curea sau lant reprezinta o metoda ieftina de antrenare a pompelor au fost realizate lagare suport pentru a asigura elementul de legatura intre pompa si transmisie, care poate prelua sacinile radiale si axiale.
Din punct de vedere constructiv un astfel de lagar suport este constituit dintr-o carcasa, un arbore profilat si unul sau mai multi rulmenti. Arborele profilat ( de obicei cu dantura interna conform DIN 5482 ) are rolul de a compensa erorile de aliniere dintre pompa su suport pentru a nu exista sarcini axiale si radiale transmise catre arborele pompei, asigurand astfel compatibilitatea cu toate pompele cu roti dintate indiferent de producator.

Lame de nivelare tractate

Reprezinta categoria de utilaje agricole cel mai des intalnita fiind folosite pentru nivelarea drumurilor si terenului, indepartarea zapezii, curatarea santurilor etc.
Prin combinarea lamelor de nivelare cu un sistem de ghidare laser se pot obtine suprafete plane sau cu un anumit grad de inclinare.

Lame cu reglare pe o axa:

  • sistemul de reglare mecanic permite rotirea lamei 180° in 15 pasi;
  • inaltimea lamei 45 cm;
Model Nr. pasi / unghi
[°]
Latime
[cm]
Putere necesara
[CP]
Masa utilajului
[kg]
M100 15 / 180  100 15 – 80  135
M125  15 / 180  125 15 – 80 140
M150  15 / 180  150  20 – 80 145
M175  15 / 180  175  25 – 80  150
M200  15 / 180  200  30 – 80  160
M225  15 / 180  225  35- 80  175
M250  15 / 180  250 40 – 80 190

 

Lame cu reglare pe 2 axe:

  • sistem de reglare mecanic cu articulatie pivotanta dubla, ce permite rotirea lamei si a cadrului principal;
  • inaltimea lamei 45 cm;
Model Culisare stanga / dreapta
[cm]
Latime
[cm]
Putere necesara
[CP]
Masa utilajului
[kg]
MS 100 100 / 100  100 15 – 80  160
MS 125  100 / 100  125 15 – 80 165
MS 150  100 / 100  150  20 – 80 170
MS 175  100 / 100  175  25 – 80  175
MS 200  100 / 100  200  30 – 80  185
MS 225  100 / 100  225  35- 80  200
MS 250  100 / 100  250 40 – 80 215
 LPS 275  ~ 275 80 – 150  310
LPS 300  ~  300 90 – 150  330
LPS 350  ~  350  90 – 150  380
LPS 400  ~  400  90 – 150  420

 

Lame cu reglare pe 3 axe:

  • sistem mecanic pentru reglarea pe cele 3 axe in pasi de 12 in plan orizontal si 4 in plan vertical;
  • inaltimea lamei 55cm;
Model Culisare
stanga / dreapta
[cm]
Latime
[cm]
Putere necesara
[CP]
Masa utilajului
[kg]
LPST 150 105 / 105 150 40 – 150 275
LPST 175 105 / 105 175 40 – 150 285
LPST 200 105 / 105 200 50 – 150 305
LPST 225 105 / 105 225 60 – 150 335
LPST 250 105 / 105 250 70 – 150 375
LPST 275 105 / 105 275 80 – 150 395
LPST 300 105 / 105 300 90 – 150 425
LPST 350 105 / 105 350 90 – 150 475
LPST 400 105 / 105 400 90 – 150 515

Foreze de pamant dezaxabile

Se utilizeaza pentru cazurile in care gropile sunt amplasate de o parte si de alta a axei centrale a ansamblui tractor + foreza si pe terenurile in panta. Pot fi executate usor gropi la distanta mica de garduri, cladiri, pentru plantatii etc.

Dotarea standard include:

  • reductor in baie de ulei;
  • arbore cardanic cu protectie;
  • sistem de prindere in 3 puncte ajustabil pentru adaptarea la tractor;
  • sistem de reglare in plan vertical pentru mentinerea perpendicularitatii;
  • surub pentru reglarea deplasarii laterale;
  • sistem de compensare a pantei transversale;

 

Model Diametru maxim [cm] Adancime maxima [cm] Putere necesara [CP] Masa utilajului [kg]
T31 80 130 30 – 90 280
T33 80 100 30 – 90 230
T32 80 120 50 – 90 250
T35 80 180 50 – 90 300
T41 80 130 30 – 90 300
T43 80 100 30 – 90 250
T42 80 120 50 – 90 270
T45 80 180 50 – 90 320

Foreze de pamant

Sunt utilaje pentru sapat gropi ce suporta burghie de dimensiuni mari. Dispun de un sistem paralelogram deformabil ce permite metinerea verticalitatii burghiului pentru burghile cu lungimi pana la 210 cm.
Dotarea standard include:

  • reductor de dimensiuni mari;
  • arbore cardanic cu protectie;
  • sistem de prindere in 3 puncte, reglabil;
  • sistem de reglare in plan vertical pentru mentinerea perpendicularitatii;

 

Dotari optionale:

  • reductor cu inversor;
  • sistem mecanic pentru reglarea culisarii laterale;
  • sistem hidraulic pentru reglarea culisarii laterale;
  • greutati aditionale pentru asigurarea unei apasari suplimentare pe burghiu;
  • extensii pentru burghie;
  • flanse pentru cuplarea burghielor altor producatori.

 

Model Diametru maxim [cm] Adancime maxima [cm] Putere necesara [CP] Masa utilajului [kg]
T03 80 130 30 – 90 190
T04 100 140 40 – 130 220
T05 100 160 50 – 180 240
T10 100 180 50 – 180 310
T11 100 210 60 – 180 350

Clasificare uleiuri transmisie API

Sistemul se bazeaza pe clasificarea API ( American Petroleum Institute ) care tine cont de modul in care sunt utilizate componentele transmisiei. Aceasta clasificare este folosita de producatorii din industria auto pentru a selecta lubrifiantul pentru un anumit tip de angrenaj si anumite conditii de operare. Standardul nu incearca clasificarea lubrifiantilor pe baza proprietatilor fizice sau be baza performantelor acestora. Este cunoscut faptul ca unuii lubrifianti se preteaza pentru o gama larga de conditii de operare si pot fi recomandati pentru mai multe domenii de operare.

Desi standardul API poate fi folosit atunci cand se fac o recomandari generale cu privire la lubrifiantul folosit trebuie totusi verificata fisa tehnica a producatorului transmisiei pentru a vedea daca nu sunt interdictii in ceea ce priveste folosirea unui anumit lubrifiant din clasa respectiva.

API-GL-1

Domeniul de utilizare cuprinde angrenajele cu roti dintate conice si melcate si unele transmisii manuale ce opereaza in conditii de incarcari reduse si viteze de alunecare pe flancul dintelui care permit folosirea uleurilor minerale. Pot fi combinate cu agenti antioxidanti, inhibitori de rugina, inhibitori de spuma si modificatori ai punctului de curgere pentru a imbunatati caracteristicile lubrifiantului. Aditivi pentru presiune extrema nu se folosesc.

API-GL-2

Se refera la domeniul de operare al unor angrenaje dincolo de clasa GL-1. Pot contine aditivi EP si anti-uzura, de obicei contin aditivi pentru angrenaje melcate.

API-GL-3

Domeniu de utilizare: transmisii manuale si angrenaje cu roti dintate conice ce opereaza in conditii moderate spre severe cu incarcari mai mari decat acopera standardul GL-2 dar mai mici dcat GL-4. Poate contine aditivi EP dar nu sunt indicate pentru angrenaje hipoide.

API-GL-4

Se aplica in special angrenajelor hipoide ce opereaza in una din situatiile: viteza moderata cu socuri moderate / viteza ridicata su cuplu redus / viteza redusa si cuplu ridicat.

API-GL-5

Domeniu de utilizare in transmisii hipoide, in special automobile si alte echipamente ce opereaza in conditii de viteza ridicata, cu socuri / viteza ridicata si cuplu redus / viteza redusa si cuplu ridicat. Este folosit pe scara larga pentru lubrifiantii de transmisii cu aditivi EP.

API-GL-6

Este asociat cu lubrifiati pentru reducerea griparii rotilor dintate in masinile de curse mai vechi.

API-MT-1

Descrie un lubrifiant aditivat EP, folosit pentru anumite transmisii ne sincronizate pentru camioane si autobuze.

 

 

Informatii despre uleiul hidraulic

Lichidiul hidraulic (uleiul hidraulic) are rolul de a transmite energia intr-un sistem hidraulic. In general acest tip de fluid trebuie sa satisfaca un set de cerinte si anume:

  • sai aiba proprietati bune de lubrifiere;
  • rezistenta la imbatranire;
  • capacitatea de a forma si mentine o pelicula la nivelul suprafetelor cu care vine in contact;
  • temperatura ridicata de ardere;
  • temperatura scazuta de curgere ( temperatura minima la care un fluid este in stare lichida );
  • sa nu afecteze materialele din care sunt confectionate etansarile;
  • sa nu contina rasini sau aicizi;
  • domeniu redus de variatie a vascozitatii ( atat dinamice – care creste o data cu temperatura cat si cinematice);

Lichidele hidraulice au formule diferite in functie de aplicatie si cerintele impuse de aceasta.

Uleiurile minerale:

Uleiurile cu baza minerala sunt cele mai folosite in combinatie cu diferiti aditivi si sunt cunoscute ca ulei hidraulic. Specificatiile pentru aceste tipuri de fluide sunt reglementate in ISO 6743-4 cu codurile HL, HM, HV. Normativul german DIN 51524 le noteza cu HL, HLP, HVLP.
H si HH: sunt ulei de baza fara ingrediente active – nu se mai folosesc in practica;
HL: contine ingrediente active pentru a reduce imbatranirea si a proteja fata de coroziune;
HM: contine ingrediente active pentru a reduce imbatranirea si a proteja fata de coroziune dar si pentru a reduce uzura;
HLP: adauga alte ingrediente active fata de HL pentru a reduce uzura – cel mai mare domeniu de aplicabilitate in practica;
HV si HVLP: la fel ca si HLP dar cu o rezistenta mai buna la imbatranire si cu o stabilitate mai buna in ceea ce priveste relatia vazcozitate – temperatura;
HLPD: ca si HLP cu cu aditivi ce imbunatatesc transportul particulelor si capacitatea de dispersie a apei

Uleiurile biodegradabile:

Au ca baza uleiurile obtinute din plante ( ex. ulei de rapita ) si sunt folosite in domeniile cu risc de poluare ridicat.
Etichetare: HE = Hydraulic Environmental

Nomenclator:

  • HETG ( baza din trigliceride)
  • HEES (baza ester sintetic)
  • HEPG (baza poliglicol)
  • HEPR (alte baze lichide)

Apa:

Apa este un fluid hidraulic care satisface toate cerintele de baza cu exceptia protectiei la coroziune. Apa in stare pura nu este folosita in sistemele hidraulice dar este folosita sub forma de emulsie impreuna cu lichidele hidraulice. Primele sisteme hidraulice dezvoltate de om au folosit apa ca fluid.

Grup hidraulic compact HGU-K

 

Grupurile hidraulice sunt o clasa de echipamente de la care se asteapta functionarea fara probleme pe perioade indelungate, cu costuri de intretinere minime si cu consum redus de enrgie, toate acestea in timp ce opereaza in medii industriale.
Foarte multe masini si utilaje folosesc o sursa de putere hidraulica, dar uneori aceasta nu este disponibila local sau nu este nevoie de o sursa permanenta de energie hidraulica iar in alte situatii tocmai mobilitatea acestor sisteme nu permite instalarea unei surse de putere. In aceste situatii se folosesc grupuri hidraulice actionate cu motor electric sau termic care asigura un debit de cativa litri / zeci / sute de litri la presiune ridicata, totul intr-un pachet compact, usor de transportat si manipulat.
Aceste tipuri de echipamente pot fi foarte simple, sub forma unei centraline pentru sistemul de basculare al remorcilor si camioanelor, pana la sisteme foarte complexe pentru actionarea instalatiilor de foraj sau troliilor hidraulice.
In componenta acestor echipamente intra: o sursa de energie ( motor termic sau electric), un sistem de transmisie, sistem de pompare al fluidului, spatiu de depozitare, sistem de filtrare, sistem de racire a fluidului, aparatura de control si monitorizare si sisteme de protectie. Toate aceste componente trebuiesc atent alese deoarece orice decizie gresita in stadiul de proiectare poate duce la costuri ridicate de operare, intretinere si reparatii pe toata durata de viata a echipamentului.

Actionarea electrica a prizei de putere

Foarte multe tipuri de utilaje sunt proiectate pentru a fi mobile fiind fabricate exclusiv pentru actionarea de la priza de putere a tractorului. De asemenea exista o categorile de utilizatori care doresc sa utilizeze la maximum utilajele achizitionate sau sa o faca intr-un mod mai ieftin. In aceste categorii se incadreaza pompe de apa, generatoare electrice, tocatoare de maruntire, tocatoare de crengi si biomasa, diferite tipuri de ferastraie etc.

Din aceste considerente sistemele antrenate cu motor electric pentru actionarea utilajelor prin intermediul transmisiei cardanice devin din ce in ce mai populare sau din ce in ce mai necesare.

Aceste sisteme sun compuse in general din:

  • sasiu (1): sustine toate componentele si asigura o conexiune mecanica cu utilajul actionat sau cu un suport fix;
  • motor electric asincron (2): realizeaza antrenarea sistemului;
  • reductor mecanic (3): asigura corelarea dintre turatia motorului si turatia necesara la priza de putere;
  • cuplaj flexibil (3): realizeaza conexiunea mecanica intre arborele motorului electric si arborele de intrare al reductorului compensand erorile de aliniere;
  • demaror (4): sistem electric pentru pornirea si protectia motorului electric;
  • elemente de protectie: asigura protectia operatorilor si bunurilor fata de elementele aflate in miscare.

 

In functie de necesarul de putere si de puterea instalata a retelei de alimentare cu energie electrica acestea poat avea diferite configuratii: de la 1,1 la 75 kW si turatii de 540 rpm (±5%) sau 1000 rpm (±5%).