Noutati – CAMSA TECHNICS

Cum aleg filtrul hidraulic

Pentru a aprecia corect rolul filtrului intr-un sistem este necesar sa intelegem care este scopul acestuia, functia principala a filtrului este protejarea componentelor active de uzura indusa de particulele aflate in suspensie care sunt mai mari decat tolerantele minime ale componentelor sistemului (paticulele car epot penetra si interfera cu elementele active – pompe, supape, motoare etc.).

Un filtru ar trebui sa controleze nivelul de particule contaminante de dimensiuni mai mare sau egale decat cele acceptate in sistem.

Ideea de baza este ca nu exista un fluid perfect curat intr-un sistem si ca se accepta un anumit grad de contaminare al fluidului care nu interfereaza cu buna functionare a acestuia.

In cazul in care filtrul nu reuseste sa controleze nivelul de particule care pot provoca daune atunci prezenta acestora va declansa o reactie in lant (de uzura) care va aduce si mai multe astfel fel particule in sistem.

Filtrele sunt caracterizate prin doua componente si anume gradul de filtrare si eficienta filtrului.

Gradul de filtrare reprezinta dimensiunea maxima a particulelor care pot trece prin filtru si exprim in µm. Folosita de sine stătător acesta unitate are pur valoare teoretica.

Eficienta filtru (factorul β_x) reprezinta raportul dintre numarul de particule de o anumita dimensiune(x) prezente la intrarea in filtru si numarul de particule de aceeasi dimensiune prezente la iesirea din filtru.

Acesta eficienta nu este o valoare pur teoretica ci se obtine prin filtrarea fluidului in mai multe treceri conform ISO 16889.

Raport β_x	Cate particule de o anumita dimensiune vor trece prin filtru?	Eficienta filtrului
2	1 la fiecare 2 particule	50%
10	1 la fiecare 10 particule	90%
20	1 la fiecare 20 particles	95%
75	1 la fiecare 75 particule	98.7%
100	1 la fiecare 100 particule	99%
200	1 la fiecare 200 particule	99.5%
1000	1 la fiecare 1000 particule	99.9%
2000	1 la fiecare 2000 particule	99.95%

Acesti 2 parametri totusi nu ofera toate informatiile depre un filtru, important fiind si capacitatea de ratinere a a contaminantilor, stabilitate in timp, stabilitate in functie de temperatura.

Totusi acesti parametri reprezinta cea mai eficienta metoda de evaluare a performantelor unui filtru.

Divizoare de debit

De multe ori este necesara directionarea debitului pompei hidraulic catre doua circuite distincte. Cea mai simpla si ieftina solutie este folosirea unui teu. Aceasta prezinta si un dezavantaj major – in cazul in care exista diferente de presiune intre cele 2 circuite debitul de ulei va tinde sa urmeze calea de minima rezistenta.

O mod mai eficient de divizare a debitului este prin folosirea unei supape divizor de debit cu raport de divizare fix sau variabil care permit impartirea debitului intre cele 2 circuite fara cadere considerabila de presiune.

Divizoarele de debit pot fi de tip supapa sau tip pompe cu roti dintate cu arbore comun.

Cele mai folosite supape de divizare sunt cele cu raport fix 50 / 50 model DFR. Acestea impart debitul in doua parti relativ egale si compenseaza diferentele de presiune in majoritatea cazurilor.

Totusi fiecare divizor de debit cu supapa are si o anumita eroare interna. Din acest motiv in cazul in care se folosesc pentru sincronizarea a 2 cilindri va fi nevoie de un circuit de compensare la capat de cursa care sa permita sincronizarea cilindrilor.

In cazul in care divizorul de debit cu supapa este folosit sub limita inferioara de debit specificata de producator acesta poate deveni instabil sau imprecis iar in cazul in care debitul este prea mare sau a unei diferente de presiune prea mare acesta poate bloca unul dintre circuite.

Depanare pompe hidraulice

Pompa intr-un sistem hidraulic este componenta supusa celui ma mare grad de uzura si componenta cea mai predispusa la probleme. Problemele pompelor hidraulice se manifesta prin nivel ridicat de zgomot, crestere a temperaturii fluidului hidraulic, mișcare neregulata a cilindrilor, imposibilitatea de a dezvolta presiunea de lucru sau cedarea intregului sistem.

Una din următoarele probleme poate fi cauza ( daca intr-adevar este o problema a pompei hidraulice):

Cavitatia pompei

Cavitatia este inabilitatea pompei de a se alimenta cu ulei hidraulic.

Cand o pompa intra in cavitatie nivelul de zgomot creste rapid, este foarte calda mai ales in zona arborelui. Alte simptome sunt: miscarea neregulata a cilindrilor, dificultate in dezvoltarea presiunii de lucru, fluid hidraulic cu aspect laptos.

Daca se suspecteaza cavitatia trebuie verificate urmatoarele elemente:

a. Verificarea filtrului de absorbtie ( daca exista).

Trebuie curatat chiar daca nu pare murdar doarece murdaria se poate acumula in interiorul tresei metalice. In cazul in care exista depuneri pe suprafetele interne ale pompei sau supapelor hidraulice sistemul lucreaza la o temperatura prea mare si este nevoie de instalarea unui radiator de racire a uleiului hidraulic.

b. Verificarea conductei de absorbție sa nu fie blocata sau strangulata.

c. Verificarea aeresitorului rezervorului hidraulic. In cazul in care acesta este blocat de impurități. In sistemele in care perna de aer din rezervor este minima poate aparea fenomenul de cavitatie al pompei daca aeresitorul rezervorului nu reușește sa compenseze debitul pompei.

d. Verificarea vascozitatii uleiului in raport cu specificatiile pompei.

Anumite pompe nu pot aspira corect uleiurile ci vâscozitate ridicata si lucreaza intr-un regim de cavitatie partiala. Pornirea pompei pe vreme rece poate produce daune pompei hidraulice datorita modificarii vascozitatii uleiului. Rularea pompei in coditii de cavitatie pentru un timp indelungat pana la aducerea uleiului la temperatura de lucru o poate distruge.

e. Varificarea dimensiunii filtrului de absorbtie. Trebuie verificat ca acesta sa nu fi fost inlocuit pe parcur su unl de dimensiuni mai reduse.

f. Calitatea uleiului hidraulic. Uleiurile hirdaulice de calitate inferioara po produce depuneri pe componentele sistemului.

g. Verificare vitezei de operare a pompei hidraulice in raport cu specificatiile productorului.

h. Verificarea dimensionarii pompei hidraulice. In cazul in care acesta a fost inlocuita cu una cu debit mai mare este posibil ca debitul livrat de filtrului de aspiratie sa fie sub necesarul noii pompe.

Prezenta aerului in sistemul hidraulic

In cazul sistemelor noi sau in urma interventiilor in sistemele hidraulice poate exista aer „prins” in conducte, componente. Acesta va fi circulat de sistem si eliberat la nivelul rezervorului si pentru acesta sistemul trebuie sa ruleze fara presiune sau la presiune foarte joasa pentru 15 – 30 minute. Pe de alta parte aerul care intre in sistem in timpul functionarii acestuia va face uleiul hidraulic sa aiba un aspect laptos imediat ce sistemul este pus in functiune si acest aspect va disparea la aproximativ 1 ora dupa ce sistemul este oprit.

Trebuie verificate urmatoarele conditii:

a. Asigurati-va ca nivelul uleiului din rezervor este peste nivelul racordului de aspiratie a pompei sau filtrului de absorbție.

Verificati ca nivelul uleiului, atunci cand toti cilindrii sunt extinsi, sa fie peste marcajul „Minim” de pe indicatorul de nivel al rezervorului hidraulic.

b. Aerul poate fi aspirat la nivelul semeringului de etansare al arborelui pompei.

Pompe cu roti dintate si cele cu vane care aspira ulei dintr-un rezervor pozitionat sub nivelul lor vor prezenta vacuum in spatele semeringului de etansare al arborelui.

Cand semeringul se uzeaza, aerul poate patrunde in sistem.

c. Verificarea furtunelor, conductelor, fitingurilor de pe circuitul de aspiratie al pompei.

d. Aerul poate fi aspirat in sistem si la nivelul garniturii de etansare a clindrilor hidraulici.

La cilindrii montati veritcal cu tija in partea superioara, atunci cand aceasta coboara sub actiunea fortei externe poate apărea vacuum in spatele pistonului ceea ce poate atrage aer din exterior deoarece garniturile de etanșare ale cilindrilor si facute sa impiedice uleiul sa iasa din sistem nu sa impiedice aerul sa intre in sistem.

e. Verificati pozitionarea conductei de retur in rezervor. Acesata trebuie sa se afle sub nivelul uleiului din rezervor.

Un alt aspect important este diametrul conductei de retur care, pentru rezervoarele noi, este bine sa fie cat mai mare pentru a reduce viteza cu care uleiul intra in rezervor reducând, astfel , turbulentele.

Racirea sistemelor hidraulice

Încălzirea fluidului hidraulic apare ca urmare a eficientei reduse a componentelor hidraulice. Fata de modelele teoretice toate componentele dint-un sistem hidraulic funcționează cu pierderi de energie. Parte din acesta energie se transforma in căldură, aceasta fiind luat in calcul in etapa de proiectare a unui astfel de circuit.

In cazul in care energia transformata in căldură este mai mare decât pierderea de energie către atmosfera apare supraincălzirea fluidului hidraulic.

Cat de cald este prea cald ?

In general când temperatura uleiului hidraulic creste peste 82 ºC încep sa apară daune asupra celor mai multe tipuri de garnituri de etanșare și se accelerează procesul de degradare al uleiului hidraulic.

Creșterea temperaturii peste 82 ºC nu are efect doar asupra uleiului hidraulic ci are impact și asupra vâscozității uleiului hidraulic și poate duce la scăderea acesteia sub nivelul optim pentru anumite componente hidraulice din sistem.

Pentru a putea obține o stabilizare a temperaturii uleiului hidraulic intr-un domeniu de operare normal este nevoie ca pierderea de energie din sistem sub forma de căldură sa fie mai mica decât capacitatea sistemului de a disipa căldură.

(Ex. Luând in considerare un sistem hidraulic care are o alimentare cu putere de 100 kW si având o eficienta de 80% trebuie sa fie capabil sa disipeze 20 kW din acesta putere. Dacă sistemul este dotat cu u sistem de răcire cu capacitatea de 25 kW temperatura uleiului se menține stabila pana in punctul in care pierderea de energie prin căldură a sistemului creste peste 25 kW sau capacitatea de răcire a sistemului scade sub 20 kW.)

Astfel exista doua metode pentru a rezolva problema supraincalzirii: reducerea pierderilor de energie prin caldura și creșterea capacității de disipare a căldurii.

Pierderea de caldura intr-un sistem se realizeaza la nivelul majoritatii componentelor dar acesta este redusa. Dintre aceste componente cele mai importante sunt rezervorul de ulei si schimbătorul de caldura ( radiator racire ulei hidraulic).

Tabelul următor ajuta la estimarea schimbului de caldura (puterea disipata in kW) dintre rezervorul de ulei și mediu luând in calcul temperatura uleiului, temperatura aerului din mediul ambiant si suprafața rezervorului ce vine in contact cu aerul.

	Diferenta de temperatura dintre ulei si aer
Suprafata [m²]	5 ºC	10 ºC	15 ºC	20 ºC	25 ºC	30 ºC	35 ºC	40 ºC	45 ºC	50 ºC	55 ºC	60 ºC
1	0,08	0,16	0,24	0,32	0,40	0,48	0,56	0,64	0,72	0,80	0,88	0,96
2	0,16	0,32	0,48	0,64	0,80	0,96	1,12	1,28	1,44	1,60	1,76	1,92
3	0,24	0,48	0,72	0,96	1,20	1,44	1,68	1,92	2,16	2,40	2,64	2,88
4	0,32	0,64	0,96	1,28	1,60	1,92	2,24	2,56	2,88	3,20	3,52	3,84
5	0,40	0,80	1,20	1,60	2,00	2,40	2,80	3,20	3,60	4,00	4,40	4,80
6	0,48	0,96	1,44	1,92	2,40	2,88	3,36	3,84	4,32	4,80	5,28	5,76
7	0,56	1,12	1,68	2,24	2,80	3,36	3,92	4,48	5,04	5,60	6,16	6,72
8	0,64	1,28	1,92	2,56	3,20	3,84	4,48	5,12	5,76	6,40	7,04	7,68
9	0,72	1,44	2,16	2,88	3,60	4,32	5,04	5,76	6,48	7,20	7,92	8,64
10	0,80	1,60	2,40	3,20	4,00	4,80	5,60	6,40	7,20	8,00	8,80	9,60
11	0,88	1,76	2,64	3,52	4,40	5,28	6,16	7,04	7,92	8,80	9,68	10,56
12	0,96	1,92	2,88	3,84	4,80	5,76	6,72	7,68	8,64	9,60	10,56	11,52
13	1,04	2,08	3,12	4,16	5,20	6,24	7,28	8,32	9,36	10,40	11,44	12,48
14	1,12	2,24	3,36	4,48	5,60	6,72	7,84	8,96	10,08	11,20	12,32	13,44
15	1,20	2,40	3,60	4,80	6,00	7,20	8,40	9,60	10,80	12,00	13,20	14,40
16	1,28	2,56	3,84	5,12	6,40	7,68	8,96	10,24	11,52	12,80	14,08	15,36
17	1,36	2,72	4,08	5,44	6,80	8,16	9,52	10,88	12,24	13,60	14,96	16,32
18	1,44	2,88	4,32	5,76	7,20	8,64	10,08	11,52	12,96	14,40	15,84	17,28

Datele din tabel sunt orientative si depind de o serie de alte variabile cum ar fi debitul de ulei, circulatia aerului in jurul rezervorului, grosimea peretilor rezervorului, vascozitatea uleiului si altele.

Tabelul poate fi folosit pentru estima capacitatea de racire aditionala necesara pentru stabilizarea temperaturii uleiului.

Antrenarea pompelor hidraulice cu roti dintate prin transmisii cu curele

Pompele hidraulice cu roti dintate folosesc lagare de alunecare pentru sutinerea arborilor doarece sunt mai ieftine, sunt usor de realizat, suporta viteze relativ mari,prezinta scurgeri relativ reduse.
Marele dezavantaj al lagerelor de alunecare din interiorul pompelor hidraulice este acela ca nu suporta sarcini radiale sau axiale provenite din incarcari externe.

Pentru a contracara acest aspect unii producatori au supradimensionat flansa frontala si au integrat in ea un rulment pentru a prelua sarcini externe.
Marea majoritate a pompelor hidraulice cu roti dintate fie ca au corp din aluminiu sau fonta nu prezinta cest rulment in flansa frontala, iar producatorii respectivi declara in documentatiile tehnice ale pompelor ca arborii acestor pompe nu pot prelua sarcini axiale sau radiale.

Avand in vedere aria de raspandire a acestor tipuri de pompe si faptul ca transmisiile prin curea sau lant reprezinta o metoda ieftina de antrenare a pompelor au fost realizate lagare suport pentru a asigura elementul de legatura intre pompa si transmisie, care poate prelua sacinile radiale si axiale.
Din punct de vedere constructiv un astfel de lagar suport este constituit dintr-o carcasa, un arbore profilat si unul sau mai multi rulmenti. Arborele profilat ( de obicei cu dantura interna conform DIN 5482 ) are rolul de a compensa erorile de aliniere dintre pompa su suport pentru a nu exista sarcini axiale si radiale transmise catre arborele pompei, asigurand astfel compatibilitatea cu toate pompele cu roti dintate indiferent de producator.

Lame de nivelare tractate

Reprezinta categoria de utilaje agricole cel mai des intalnita fiind folosite pentru nivelarea drumurilor si terenului, indepartarea zapezii, curatarea santurilor etc.
Prin combinarea lamelor de nivelare cu un sistem de ghidare laser se pot obtine suprafete plane sau cu un anumit grad de inclinare.

Lame cu reglare pe o axa:

sistemul de reglare mecanic permite rotirea lamei 180° in 15 pasi;
inaltimea lamei 45 cm;

Model	Nr. pasi / unghi [°]	Latime [cm]	Putere necesara [CP]	Masa utilajului [kg]
M100	15 / 180	100	15 – 80	135
M125	15 / 180	125	15 – 80	140
M150	15 / 180	150	20 – 80	145
M175	15 / 180	175	25 – 80	150
M200	15 / 180	200	30 – 80	160
M225	15 / 180	225	35- 80	175
M250	15 / 180	250	40 – 80	190

Lame cu reglare pe 2 axe:

sistem de reglare mecanic cu articulatie pivotanta dubla, ce permite rotirea lamei si a cadrului principal;
inaltimea lamei 45 cm;

Model	Culisare stanga / dreapta [cm]	Latime [cm]	Putere necesara [CP]	Masa utilajului [kg]
MS 100	100 / 100	100	15 – 80	160
MS 125	100 / 100	125	15 – 80	165
MS 150	100 / 100	150	20 – 80	170
MS 175	100 / 100	175	25 – 80	175
MS 200	100 / 100	200	30 – 80	185
MS 225	100 / 100	225	35- 80	200
MS 250	100 / 100	250	40 – 80	215
LPS 275	~	275	80 – 150	310
LPS 300	~	300	90 – 150	330
LPS 350	~	350	90 – 150	380
LPS 400	~	400	90 – 150	420

Lame cu reglare pe 3 axe:

sistem mecanic pentru reglarea pe cele 3 axe in pasi de 12 in plan orizontal si 4 in plan vertical;
inaltimea lamei 55cm;

Model	Culisare stanga / dreapta [cm]	Latime [cm]	Putere necesara [CP]	Masa utilajului [kg]
LPST 150	105 / 105	150	40 – 150	275
LPST 175	105 / 105	175	40 – 150	285
LPST 200	105 / 105	200	50 – 150	305
LPST 225	105 / 105	225	60 – 150	335
LPST 250	105 / 105	250	70 – 150	375
LPST 275	105 / 105	275	80 – 150	395
LPST 300	105 / 105	300	90 – 150	425
LPST 350	105 / 105	350	90 – 150	475
LPST 400	105 / 105	400	90 – 150	515

Foreze de pamant dezaxabile

Se utilizeaza pentru cazurile in care gropile sunt amplasate de o parte si de alta a axei centrale a ansamblui tractor + foreza si pe terenurile in panta. Pot fi executate usor gropi la distanta mica de garduri, cladiri, pentru plantatii etc.

Dotarea standard include:

reductor in baie de ulei;
arbore cardanic cu protectie;
sistem de prindere in 3 puncte ajustabil pentru adaptarea la tractor;
sistem de reglare in plan vertical pentru mentinerea perpendicularitatii;
surub pentru reglarea deplasarii laterale;
sistem de compensare a pantei transversale;

Model	Diametru maxim [cm]	Adancime maxima [cm]	Putere necesara [CP]	Masa utilajului [kg]
T31	80	130	30 – 90	280
T33	80	100	30 – 90	230
T32	80	120	50 – 90	250
T35	80	180	50 – 90	300
T41	80	130	30 – 90	300
T43	80	100	30 – 90	250
T42	80	120	50 – 90	270
T45	80	180	50 – 90	320

Foreze de pamant

Sunt utilaje pentru sapat gropi ce suporta burghie de dimensiuni mari. Dispun de un sistem paralelogram deformabil ce permite metinerea verticalitatii burghiului pentru burghile cu lungimi pana la 210 cm.
Dotarea standard include:

reductor de dimensiuni mari;
arbore cardanic cu protectie;
sistem de prindere in 3 puncte, reglabil;
sistem de reglare in plan vertical pentru mentinerea perpendicularitatii;

Dotari optionale:

reductor cu inversor;
sistem mecanic pentru reglarea culisarii laterale;
sistem hidraulic pentru reglarea culisarii laterale;
greutati aditionale pentru asigurarea unei apasari suplimentare pe burghiu;
extensii pentru burghie;
flanse pentru cuplarea burghielor altor producatori.

Model	Diametru maxim [cm]	Adancime maxima [cm]	Putere necesara [CP]	Masa utilajului [kg]
T03	80	130	30 – 90	190
T04	100	140	40 – 130	220
T05	100	160	50 – 180	240
T10	100	180	50 – 180	310
T11	100	210	60 – 180	350

Clasificare uleiuri transmisie API

Sistemul se bazeaza pe clasificarea API ( American Petroleum Institute ) care tine cont de modul in care sunt utilizate componentele transmisiei. Aceasta clasificare este folosita de producatorii din industria auto pentru a selecta lubrifiantul pentru un anumit tip de angrenaj si anumite conditii de operare. Standardul nu incearca clasificarea lubrifiantilor pe baza proprietatilor fizice sau be baza performantelor acestora. Este cunoscut faptul ca unuii lubrifianti se preteaza pentru o gama larga de conditii de operare si pot fi recomandati pentru mai multe domenii de operare.

Desi standardul API poate fi folosit atunci cand se fac o recomandari generale cu privire la lubrifiantul folosit trebuie totusi verificata fisa tehnica a producatorului transmisiei pentru a vedea daca nu sunt interdictii in ceea ce priveste folosirea unui anumit lubrifiant din clasa respectiva.

API-GL-1

Domeniul de utilizare cuprinde angrenajele cu roti dintate conice si melcate si unele transmisii manuale ce opereaza in conditii de incarcari reduse si viteze de alunecare pe flancul dintelui care permit folosirea uleurilor minerale. Pot fi combinate cu agenti antioxidanti, inhibitori de rugina, inhibitori de spuma si modificatori ai punctului de curgere pentru a imbunatati caracteristicile lubrifiantului. Aditivi pentru presiune extrema nu se folosesc.

API-GL-2

Se refera la domeniul de operare al unor angrenaje dincolo de clasa GL-1. Pot contine aditivi EP si anti-uzura, de obicei contin aditivi pentru angrenaje melcate.

API-GL-3

Domeniu de utilizare: transmisii manuale si angrenaje cu roti dintate conice ce opereaza in conditii moderate spre severe cu incarcari mai mari decat acopera standardul GL-2 dar mai mici dcat GL-4. Poate contine aditivi EP dar nu sunt indicate pentru angrenaje hipoide.

API-GL-4

Se aplica in special angrenajelor hipoide ce opereaza in una din situatiile: viteza moderata cu socuri moderate / viteza ridicata su cuplu redus / viteza redusa si cuplu ridicat.

API-GL-5

Domeniu de utilizare in transmisii hipoide, in special automobile si alte echipamente ce opereaza in conditii de viteza ridicata, cu socuri / viteza ridicata si cuplu redus / viteza redusa si cuplu ridicat. Este folosit pe scara larga pentru lubrifiantii de transmisii cu aditivi EP.

API-GL-6

Este asociat cu lubrifiati pentru reducerea griparii rotilor dintate in masinile de curse mai vechi.

API-MT-1

Descrie un lubrifiant aditivat EP, folosit pentru anumite transmisii ne sincronizate pentru camioane si autobuze.

Informatii despre uleiul hidraulic

Lichidiul hidraulic (uleiul hidraulic) are rolul de a transmite energia intr-un sistem hidraulic. In general acest tip de fluid trebuie sa satisfaca un set de cerinte si anume:

sai aiba proprietati bune de lubrifiere;
rezistenta la imbatranire;
capacitatea de a forma si mentine o pelicula la nivelul suprafetelor cu care vine in contact;
temperatura ridicata de ardere;
temperatura scazuta de curgere ( temperatura minima la care un fluid este in stare lichida );
sa nu afecteze materialele din care sunt confectionate etansarile;
sa nu contina rasini sau aicizi;
domeniu redus de variatie a vascozitatii ( atat dinamice – care creste o data cu temperatura cat si cinematice);

Lichidele hidraulice au formule diferite in functie de aplicatie si cerintele impuse de aceasta.

Uleiurile minerale:

Uleiurile cu baza minerala sunt cele mai folosite in combinatie cu diferiti aditivi si sunt cunoscute ca ulei hidraulic. Specificatiile pentru aceste tipuri de fluide sunt reglementate in ISO 6743-4 cu codurile HL, HM, HV. Normativul german DIN 51524 le noteza cu HL, HLP, HVLP.
H si HH: sunt ulei de baza fara ingrediente active – nu se mai folosesc in practica;
HL: contine ingrediente active pentru a reduce imbatranirea si a proteja fata de coroziune;
HM: contine ingrediente active pentru a reduce imbatranirea si a proteja fata de coroziune dar si pentru a reduce uzura;
HLP: adauga alte ingrediente active fata de HL pentru a reduce uzura – cel mai mare domeniu de aplicabilitate in practica;
HV si HVLP: la fel ca si HLP dar cu o rezistenta mai buna la imbatranire si cu o stabilitate mai buna in ceea ce priveste relatia vazcozitate – temperatura;
HLPD: ca si HLP cu cu aditivi ce imbunatatesc transportul particulelor si capacitatea de dispersie a apei

Uleiurile biodegradabile:

Au ca baza uleiurile obtinute din plante ( ex. ulei de rapita ) si sunt folosite in domeniile cu risc de poluare ridicat.
Etichetare: HE = Hydraulic Environmental

Nomenclator:

HETG ( baza din trigliceride)
HEES (baza ester sintetic)
HEPG (baza poliglicol)
HEPR (alte baze lichide)

Apa:

Apa este un fluid hidraulic care satisface toate cerintele de baza cu exceptia protectiei la coroziune. Apa in stare pura nu este folosita in sistemele hidraulice dar este folosita sub forma de emulsie impreuna cu lichidele hidraulice. Primele sisteme hidraulice dezvoltate de om au folosit apa ca fluid.